contact@aba-romania.ro | GDPR

Ce inseamna un program ABA eficient?

Sunt coordonator al programelor individualizate bazate pe principiile comportamentale de peste 8 ani, iar motivul pentru care am ales acest drum este, in primul rand existenta dovezilor empirice si stiintifice cu privire la eficienta acestui tratament. Multitudinea de studii si cercetari din domeniul analizei comportamentale m-a facut sa inteleg ca aceasta este cea mai buna modalitate de a-mi satisface dorinta de a ajuta copiii care sunt, intr-un fel, diferiti si au nevoie de sprijn suplimentar pentru a se integra armonios in societate.
Bineinteles, nu neg eficienta altor tratamente, insa sfatul pe care il dau parintilor este sa selecteze tratamentul copilului lor in functie de eficienta lor dovedita stiintific.

  • Sunt suficiente cercetari facute in domeniu?
  • Sunt suficiente studii care sa probeze tehnicile utilizate de respectiva abordare si care sa ii ateste eficienta?
  • Sunt destule cazuri care au raportat succes in utilizarea tehnicii?

Putem sa aflam asta din literatura de specialitate, de pe internet, sau consultand un specialist in domeniul respectiv. Dupa ce am ales tratamentul pe care il consideram potrivit, vom trece la pasul urmator: stabilirea implicatiilor pe care le are acest tratament si felul cum acesta va schimba viata voastra si a copilului.
Ma voi referi la interventia comportamentala, deoarece acesta este domeniul meu de activitate. Probabil, daca aveti un copil ce a fost diagnosticat cu autism sau o tulburare din spectru, prima optiune care vi se prezinta este chiar aceasta interventie comportamentala, sau Terapia ABA (Applied Behavior Analysis), cum este cunoscuta in tara noastra.
Din pacate, insa, acest tip de tratament, este gresit inteles, si totodata controversat. In primul rand, el este in mod eronat asociat strict cu tulburarile de spectru autist si putini sunt cei care stiu ca, de fapt, este un tratament aplicat cu succes in majoritatea tulburarilor de dezvoltare. Nu voi intra in detalii, insa vreau sa atentionez parintii copiilor cu orice tip de tulburari de dezvoltare, sau chiar ai copiilor neurotipici cu tulburari de comportament, ca interventia comportamentala ii poate ajuta sa trateze dificultatile pe care le intampina copilul lor prin programe personalizate.
Dupa ce ati ales interventia comportamentala ca fiind cel mai viabil tip de tratament disponibil, e necesar sa aflati ce presupune acesta.

Ce presupune o interventie comportamentala bine aplicata si implementata de profesionisti? In primul rand, veti dori sa cercetati piata si sa aflati care sunt profesionistii din Romania care va pot ajuta cu acest tip de interventie. Aici, va sfatuiesc sa fiti atenti la urmatoarele aspecte: pregatirea profesionala si competentele, experienta in implementarea programelor de interventie si rata de succes cu care acestea au fost implementate.
Nu stiu cati dintre voi detineti aceasta informatie, insa pentru atestarea profesionistilor in domeniul Analizei Comportamentale Aplicate exista o institutie americana (Behavior Analyst Certification Board, sau abreviat, BACB) care desfasoara programe de acreditare internationala a analistilor comportamentali. Sunt trei tipuri generale de acreditare disponibile: RBT (Registered Behavior Tehnican), BCBA (Board Certified Behavior Analyst) si BCaBA (Board Certified assistant Behavior Analyst). Diferenta dintre ultimele doua este relativ mica, iar in ceea ce va priveste ca parinte, o astfel de acreditare a profesionistului pe care il alegeti, va va asigura intr-o mare masura ca acesta dispune de competentele necesare pentru a implementa un program de interventie comportamentala.
Insa lucrurile nu sunt atat de simple. Obtinerea acestor acreditari este anevoioasa, presupune resurse financiare si de timp considerabile, iar optiunile pe care un profesionist din domeniu le are pentru a obtine aceste titluri sunt limitate. In Romania, posibilitatea de a urma cursurile premergatoare obtinerii acestor acreditari se limiteaza la cursuri online. De asemenea, in perioada 2011-2013, o parte din practicantii din domeniul ABA au avut posibilitatea sa urmeze la Bucuresti aceste cursuri, insa aceasta optiune nu mai exista.

Bineinteles, pentru ca domeniul este foarte nou si relativ slab dezvoltat in Romania si chiar in Europa, o alta modalitate de selectare a unui bun profesionist este de a afla daca a urmat sau nu un astfel de curs si daca face demersurile necesare pentru obtinerea unei acreditari. Chiar daca nu se poate numi oficial “analist comportamental” (iar codul deontologic ii interzice sa se numeasca astfel fara o atestare oficiala), in urma formarii teoretice si practice de care a beneficiat, acesta poate sa aplice cu succes tehnicile comportamentale si sa implementeze programe de interventie comportamentala eficiente. De asemenea, mare parte dintre acesti practicanti, in demersul lor de obtinere a acreditarii sunt supervizati lunar sau periodic de catre un BCBA (criteriu obligatoriu pentru analistii comportamentali in formare), asadar, veti beneficia indirect de expertiza unui analist comportamental acreditat. Acest model de selectie a profesionistilor in domeniu este acceptat nu numai in tara noastra, dar si in multe alte tari europene, tocmai din cauza optiunilor limitate de acreditare si a timpului indelungat necesar pregatirii.

Insa, pentru a va asigura ca ati facut alegerea buna, urmatorul pas dupa alegerea profesionistului este sa cereti informatii cu privire la experienta si rezultatele acestuia. Asigurati-va ca practicantul a mai tratat, in experienta lui, cazuri similare din punct de vedere al problemei sau diagnosticului. E adevarat, clauza de confidentialitate interzice acestuia sa ofere informatii detaliate cu privire la cazurile tratate anterior, insa o reconfirmare a experientei necesare este importanta.

Mai departe, dupa ce ati lamurit aceste aspecte, solitati informatii cu privire la tehnicile utilizate.
Pe ce se bazeaza programele de interventie comportamentala? Care sunt implicatiile pe care le impune un astfel de program? Ce inseamna asta pentru dumneavoastra si pentru copilul dumneavoastra? Atentionez aici parintii ca fiecare analist comportamental sau practicant in curs de acreditare se supune unui cod deontologic foarte strict. Acesta impune profesionistului obligatiile si limitele pe care le are in relatia cu clientul. Iata unele dintre cele mai importante aspecte pe care un bun profesionist in acest domeniu trebuie sa le aiba in vedere:[/vc_column_text]

Sa foloseasca cele mai putin intruzive tehnici. Mai exact, sa prioritizeze implementarea de tehnici bazate pe recompensa, pe motivatie. O greseala evidenta aici ar fi implementarea pedepsei chiar de la inceput. Si cand zic “pedeapsa”, nu ma refer la tehnici ce ranesc in vreun fel copilul (vezi articolul despre Pedeapsa), ci la orice tehnica ce incepe cu “nu” – ce sa nu faca, ce sa nu spuna, cum sa nu procedeze. Incepem prin a-l invata pe copil cum e corect, nu sa-l mustram pentru ce nu e bine, fara sa luam in considerare nevoile lui si fara a-i oferi o alternativa.
Si pentru ca suntem la acest capitol, as vrea sa atrag atentia asupra termenului “intruzivitate”. Pe langa situatiile enumerate mai sus, intruzivitatea se refera si la nerespectarea nevoilor, alegelilor copilului, incalcarea intimitatii si/ sau a spatiului personal. Asadar, orice practica ce incalca aceste drepturi, trebuie sa traga parintelui semnale de alarma. Niciun cod deontologic si nicio pregatire nu ofera vreunui practicant dreptul de a lega copilul de scaun pentru a nu pleca, de a-l constringe fizic, de a-l incuia intr-o incapere. Chiar daca exista studii stiintifice care au folosit intr-o oarecare masura tehnici similare, acestea nu mai sunt acceptate printre tehnicile actuale. O abordare restrictiva se poate folosi doar in situatii limita, pentru a proteja pe cineva de la a-si face rau sau a face rau altei persoane. Chiar si atunci, aceasta abordare restrictiva se bazeaza pe anumite tehnici (de imobilizare) si se folosesc doar cand nicio alta varianta nu mai este disponibila. Dar mai departe de atat, nimeni nu are niciun drept sa va constranga copilul. In cazul constrangerii fizice pe motiv de non-raspuns, trebuie sa stiti ca aceasta tehnica este utilizata de practicantii care nu detin instrumenetele potrivite pentru a implementa un program eficient, la care copilul sa participe de bunavoie.

Sa evalueze abilitatile copilului inainte de inceperea unui program de interventie, folosind un instrument adecvat varstei si nivelului sau de dezvoltare. Orice program de interventie ce incepe fara o evaluare initiala trebuie sa ridice semne de intrebare. Cum stie terapeutul care sunt nevoile copilului tau, care sunt obiectivele in invatare? Sau poate acesta dispune de un set de “programe”pe care le implementeaza la toti copiii, ceea ce ar fi o pierdere de bani si resurse pentru dumneavoastra si copilul dumneavoastra.

Sa se bazeze pe tehnici dovedite stiintific ca fiind eficiente, in stabilirea si implementarea interventiilor. Cand e vorba de modificarea unui comportament sau de predarea unor notiuni, la solicitarea dumneavoastra e nevoie ca terapeutul sa va ofere informatii cu privire la eficienta tehnicilor alese, extrase din literatura de specialitate sau alte surse de incredere.

• Sa nu faca promisiuni pe care nu le pot indeplini si sa nu asigure parintii de anumite rezultate ale interventiei, fara temei. Un practicant care emite promisiuni cum ar fi “Copilul dumneavoatra va vorbi in 6 luni.” nu poate transmite incredere. Analiza comportamentala isi dovedeste eficienta la fiecare individ in parte, in mod diferit. Asa cum nu exista doua persoane la fel, doua personalitati identice, nu pot exista nici rezultate identice ale acelorasi tehnici aplicate la indivizi diferiti. Terapeutul va poate descrie tehnica si de ce considera ca aceasta are potential sa fie eficienta, insa acest lucru se va dovedi in timp.

Sa stabileasca obiectivele interventiei (bazandu-se pe rezultatele evaluarii) si sa le prioritizeze impreuna cu parintii, in functie de importanta lor si de impactul pe care imbunatatirea lor l-ar avea in integrarea sociala a acestuia. Dupa cum am spus mai sus, implementarea unor tehnici fara ca abilitatile sau comportamentele copilului sa fie evaluate in prealabil este exclusa. Insa, la fel de important este ca parintii au dreptul sa participe activ la deciziile luate in procesul terapeutic. E adevarat, terapeutul are obligatia sa-si expuna parerea cu privire la obiectivele interventiei, sa argumenteze prioritizarea lor, insa decizia finala ii apartine parintelui.

Sa accepte drept clienti acele cazuri care ale carui tratament intra in pregatirea profesionala, competenta sau experienta lui. Mai exact, un terapeut ce are experienta cu adulti, nu va incepe peste noapte sa lucreze cu copii, nici invers. De aceea este necesara informarea parintelui cu privire la experienta sa.

• Sa solicite acordul clientului pentru tehnicile ce urmeaza a fi implementate si sa ofere transparenta in aplicarea lor. In cazul in care sunt necesare modificari in planul de interventie, acestea se anunta si se fac cu acordul parintelui. Pe tot parcursul interventiei comportamentale, parintele are dreptul sa consulte datele colectate si sa primeasca in orice moment informatii cu privire la procesul terapeutic. De asemenea, terapeutul nu are dreptul sa interzica sau sa limiteze in niciun fel parintelui accesul la datele si informatiile despre copilul lor. Ar trebui sa va ingrijoreze acei practicanti care va spun “nu aveti voie sa va uitati la copilul dumneavoastra in timp ce lucreaza”sau “nu va pot spune pe ce am lucrat, ce a invatat copilul dumneavoastra astazi”. Mai mult decat atat, intr-un program comportamental eficient, rolul parintelui este extrem de important, iar implicarea acestuia este obligatorie.

Sa respecte confidentialitatea informatiilor primite de la client si sa securizeze materialele foto, video sau scrise cu privire la client. Exceptii de la aceasta regula fac cazurile de abuz sau la solicitarea unui organ competent.

• Sa recomande alti profesionisti in cazul in care problemele semnalate nu intra in aria lui de expertiza sau cand considera ca clientul nu ar beneficia de aceasta relatie profesionala. Mai exact sa nu se implice in tratamentul cazurilor pe care nu stie sa le trateze. De asemenea, in anumite situatii, exista comportamente ce pot avea si o cauza medicala. Terapeutul este obligat sa excluda cauza medicala inainte sa inceapa o interventie comportamentala. Asadar, le va recomanda parintilor un consult medical adecvat.

• Sa nu se implice intr-o relatie extra-profesionala cu clientul si sa nu accepte alte beneficii decat cele financiare stabilite impreuna cu clientul

Sa ia decizii bazandu-se pe date concrete si efectuand analizele necesare, sa personalizeze interventiile comportamentale. Un alt semn de intrebare il poate ridica inexistenta datelor. Mai exact, in momentul in care un terapeut incepe un program cu copilul dumneavoastra, asigurati-va ca acesta inregistreaza intr-un fel comportamentul si / sau performantele copilului. Un terapeut care nu colecteaza date nu are cum sa ia decizii obiective cu privire la programele implementate.

Sa stabileasca conditiile potrivite pentru implementarea interventiilor comportamentale si sa solicite clientului punerea la dispozitie a materialelor necesare implementarii. In multe situatii, o interventie comportamentala presupune schimbarea sau adaptarea mediului, astfel incat aceasta sa fie eficienta. Este datoria practicantului sa informeze parintii cu privire la aceste schimbari si la materialele necesare implementarii.

Sa informeze clientul cu privire la dreptul de a-si retrage consimtamantul de aplicare a anumitor tehnici in orice moment. Toti beneficiarii unei interventii comportamentale trebuie sa stie ca au dreptul sa se razgandeasca. Chiar dupa ce acesta a primit toate informatiile , dupa ce interventia se dovedeste a da rezultate, sau dupa ce primesc toate argumentele ce sustin implementarea tehnicii, parintele poate opri procesul in orice moment, fara a avea obligatia de a motiva acest lucru.

• Sa explice pe intelesul clientului, folosind un limbaj simplu, tehnicile ce vor fi utilizate si modificarile ulterioare. Terapeutul trebuie sa se asigure ca clientul a inteles ce urmeaza a fi implementat. O forma de siguranta este prezentarea tehnicilor in scris si obtinerea unui accord scris din partea parintelui.

Sa nu faca discriminari legate de varsta, gen, rasa, etnie origine, religie, orientare sexuala, dizabilitate, limbaj, statut socio-economic.
Sunt mai sus enumerate drepturi pe care nu ati stiut ca le aveti, ca si client al unui practicant in terapia ABA? In acest caz, ar trebui sa ridicati aceasta problema si sa rezolvati situatia cat mai curand.

Apărut inițial pe www.senzokids.ro
Autor: Anca Grigoraș, BCaBA

RSS
Follow by Email
Facebook
Twitter
LinkedIn