Interventiile care se bazeaza pe principiile stiintifice ale analizei comportamentale aplicate sunt recunoscute intr-adevar si ca tratamente eficiente pentru copiii diagnosticati cu tulburari din spectrul autist. Avand in vedere numarul crescut al copiilor diagnosticati cu o tulburare din acest spectru (1 din 88 de copii din U.S) si eficienta utilizarii interventiilor comportamentale in cazul acestora, ABA este inca asociata cu un tratament exclusiv pentru autism. Karolla Dillenburger si Mickey Keenan scriu in Journal of Intellectual & Developmental Disability (Iunie, 2009): “Totusi, multi privesc ABA ca pe unul din multele tratamente utilizate in cazul autismului si sustin ca ar trebui sa faca parte dintr-un mix eclectic de interventii(…) Avand in vedere numarul aproximativ de copii diagnosticati cu tulburare din spectrul autist, este important pentru profesionisti sa inteleaga ABA cu acuratete.”
ABA nu este o interventie creata exclusiv pentru persoanele diagnosticate cu tulburare din spectrul autismului. ABA este o stiinta care foloseste o varietate de tehnici care au fost utilizate de-a lungul timpului pentru a ajuta persoanele care prezinta dificultati comportamentale avand diferite diagnostice, autismul fiind corelat cu comportamente disfunctionale. ABA este utilizata intr-o multitudine de domenii precum: educatie, educatie speciala, psihologie sportiva, gerontologie, management personal, domeniul organizational, in cazul problemelor de hranire etc. Aflați aici cum.
De asemenea, multi asociaza eronat ABA cu numele Lovaas si cu studiile efectuate de acesta. Totusi, analistii comportamentali de la Princeton Child Development Institute au demonstrat eficienta utilizarii ABA cu doi ani inainte de publicarea primului studiu realizat de Lovaas (Ferster & DeMyer, 1961).
Pana in prezent, au fost publicate mai mult de 19000 de studii referitoare la utilizarea ABA in general si peste 500 de studii care se axeaza pe utilizarea analizei comportamentale aplicate in cazul copiilor cu autism.
In situatia in care ABA este eronat considerata o “terapie pentru autism” (Chiesa, 2005), in loc a fi considerata o stiinta, aceasta va aparea alaturi de o multitudine de tehnici precum: Sistemul de comunicare prin schimb de imagini (Picture Exchange Communication System – PECS), Analiza axata pe comportament verbal (Verbal Behavior Analysis – VBA), recompensare, generalizare, extinctie, prompting, modelare (shaping), inlantuire (chaining) etc. De fapt, toate aceste tehnici deriva din stiinta analizei comportamentale aplicate.
Behavior Analyst Certification Board (BACB) reglementeaza obtinerea acreditarii in cazul celor care doresc sa devina analisti comportamentali. Exista doua niveluri de certificare:
- BCBA (Board Certified Behavior Analysts) pentru a obtine aceasta certificare este nevoie de obtinerea in prealabil a unui certificat de Master si 1500 de ore de supervizare pentru munca individuala in domeniul analizei comportamentale aplicate inainte de a sustine un examen de patru ore
- BCaBA (Board Certified assistant Behavior Analysts) este al doilea nivel de certificare care necesita dovedirea obtinerii unei licente si a 1000 de ore de supervizare individuala in domeniul analizei comportamentale aplicate, atat cat si supervizarea unui detinator BCBA
Un alt mit despre ABA, este acela referitor la incapacitatea si inadecvarea utilizarii ABA in ceea ce priveste problemele complexe corelate cu mintea si personalitatea. Neintelegerea in acest sens provine din cuvantul “comportament” (behavior) din ABA. Este considerat adesea ca ABA studiaza doar comportamentele, pe langa alte tipuri de interventii care studiaza mai mult decat comportamentele. Aceasta intepretare provine din utilizarea eronata a definitiei comportamentului. Sunt persoane care considera comportamentul ceea ce se poate observa ca oamenii fac, respectiv actiunile acestora. De fapt, analiza comportamentala aplicata considera ca comportamentul este orice poate face un om. Howard si Cooper, ne ofera chiar o definite amuzanta, spunand ca comportamentul este “Orice nu poate face un om mort” (“Everything a dead man cannot do“) (Cooper et. all, 2007).
Deci, gandirea, perceptia si sentimentele fac parte din aceasta sfera si reprezinta comportamente umane care pot fi analizate si modificate daca sunt semnificative social.
Mai mult de atat, exista autori care considera ca ABA neaga existenta fenomenului cognitiv. De fapt, ABA trateaza aria cognitiva din punctul de vedere al cauzei si efectului, adica dintr-un punct de vedere operational, solicita ca aceasta arie sa fie analizata obiectiv. De fapt, ABA se adreseaza tuturor fenomenelor prin intermediul cauzei si efectului, incluzand si teoria cognitivista. Astfel, ABA considera ca aceste cauze comportamentale se refera la consicintele care preceda raspunsul sau se afla in istoria individului. Putem lua drept exemplu comportamentul unui copil de 5 ani care arunca cu diferite obiecte prin camera atunci cand parintii nu sunt atenti la el. Acest comportament poate avea ca si cauza ceva ce s-a intamplat in trecutul copilului: de fiecare data cand acesta a aruncat cu diferite obiecte, parintii au incercat sa-l linisteasca vorbind cu el, astfel comportamentul ar fi putut sa se intareasca, crescand ca si frecventa si magnitudine. De asemenea, atunci cand dorim sa invatam un copil sa numere, de exemplu, daca il luadam pe acesta de fiecare data cand reuseste sa numere corect pana la 10 (ca si consecinta a raspunsului sau) vom intari acest comportament (deci cauza numararii corecte va consta in faptul ca cel mic a fost laudat). Pedepsele reprezinta si ele posibile cauze ale aparitiei si modificarii diferitelor comportamente. Deci, ABA considera ca modificarea comportamentelor (de orice tip) rezulta din contingenta cu recompensa sau pedeapsa. care actioneaza ca forte selective care determina, mentin si elimina comportamente. De asemenea, tehnicile care deriva din analiza comportamentala, precum recompensa sunt utilizate intr-o multitudine de arii precum: aria academica, dezvoltarea vocabularului (alaturi de modelare), analizarea conceptelor, bio-feedback-ul, reducerea durerii, etc., nu doar pentru modificarea comportamentelor copiilor care prezinta tulburari din spectrul autist.
Pentru a ilustra diferenta dintre modelele cauzale in ABA si psihologia cognitiva voi oferi urmatorul exemplu: un copil deschide frigiderul pentru a lua o bomboana, modelul cognitiv ar considera ca si cauza a acestui comportament dorinta mentala a copilului de a obtine bomboana (intentia acestuia) iar analistul comportamental va considera ca si cauza a comportamentului, faptul ca el, copilul, a gasit inainte bomboane in frigider, deci acest raspuns al lui a rezultat cu obtinerea bomboanei, iar acum incearca din nou.
O alta neintelegere asupra domeniului analizei comportamentale aplicate, a dat nastere credintei conform careia ABA neaga si ignora influenta genetica. Aceasta neintelegere s-a format interpretand eronat faptul ca analistii comportamentali considera ca evolutia si mediul au o mare influenta asupra individului, insa acestia considera ca exista comportamente care provin din evolutia filogenetica si comportamente care au fost influentate genetic. Reflexele (salivarea, lacrimarea ochilor la iritatie etc. ) fac parte din gama comportamentelor care nu au fost invatate alaturi de multe altele. Astfel, putem spune ca ABA considera ca exista comportamente care nu a fost invatate, deci care nu se bazeaza doar pe influenta recompensei sau a pedepsei.
“ABA creeaza robotei”
De-a lungul timpului, diferiti autori au considerat ca ABA formeaza persoane care nu pot face alegeri, care au invatat automat anumite lucruri si le folosesc automat. Aceste interpretari provin, cel mai probabil, din aplicarea gresita a principiilor analizei comportamentale aplicate de anumiti non-profesionisti. Skill-urile dezvoltate cu ajutorul ABA , vor fi generalizate ulterior sau predate generalizat, incat orice individ va putea gandi pentru el si va avea libertatea de a face propriile alegeri. Libertatea, presupune, din punctul de vedere ABA, istoria invatarii care declanseaza o serie de comportamente cat mai variate si independente.
AUTORI:
OCTAVIA VASILE, BCABA
ANCA GRIGORAȘ, BCABA
