contact@aba-romania.ro | GDPR

ANALIZĂ ASUPRA REGLEMENTARII ABA ÎN ROMÂNIA

Este important să încercăm o poziționare cât mai corectă în fața necesității acreditării analizei comportamentale în România și să înțelegem atât motivația aflată în spatele acestui proces, cât și toate datele care justifică aceste eforturi.

Întrebările esențiale, pe care fiecare dintre noi trebuie să le pună sunt:

  • Dacă sunt psiholog în România înseamnă că pot oferi servicii ABA? Ce anume mă recomandă? De unde pot învăța aceste tehnici noi? Sunt ele predate în programele din facultate sau master?
  • De ce aș alege să mă specializez în analiză comportamentală dacă nu există un statut recunoscut la noi?
  • Dacă sunt student și ofer servicii ABA cine este responsabil ca serviciile oferite de mine să respecte anumite standarde de calitate?
  • Dacă sunt părinte, ce fac în situația în care nu am un specialist acreditat deja în ABA la mine în oraș? Cu cine pot lucra? Cum pot menține stabilitatea echipei mele și calitatea serviciilor de terapie dacă lucrez cu studenți?

Cei care și-au dorit evoluția acestei profesii și a intervențiilor în terapia copiilor cu TSA au avut ca ghid propriu organizația internațională BACB. În momentul în care aceștia își vor retrage posibilitatea acreditărilor internaționale va fi suficient pentru noi un număr de 150-200 de specialiști?

Răspunsul este – cu siguranță nu! Iar în acest context va trebui să stabilim formele proprii de acreditare, care să adere la aceleași standarde de până acum pentru a asigura în continuare servicii de calitate.

Vă invităm să urmăriți sumarul datelor celor două chestionare lansate de Institutul ABA România, în dorința de a găsi cele mai bune argumente pentru dialogul cu autoritățile din România:

CHESTIONAR TERAPEUȚI

491 de terapeuți au completat chestionarul adresat lor.

DE CE un număr atât de mic? Principalul motiv constă în faptul că există două modalități de prestare a serviciilor în România –  forma legală și o formă nelegală, bazată pe contracte nescrise și o strângere de mână. Din acest motiv, o mare parte dintre cei care nu au un contract de muncă sau o formă legală de exercitare a profesiei nu își pot asuma riscurile completării unor chestionare în care datele personale sunt importante.

69,2% dintre terapeuții care au completat chestionarul lucrează în cadrul unei organizații (ONG, centru de terapie) și peste 93% dintre aceștia oferă servicii ABA copiilor diagnosticați cu TSA.

Principala categorie de populație căreia se adresează serviciile ABA sunt copiii (copii diagnosticați cu TSA, copii cu dezvoltare neurotipică sau alte tulburări de dezvoltare).

55,6% dintre terapeuți nu sunt înscriși în Colegiul Psihologilor.

Pentru cei 273 de terapeuți care nu aparțin unui cadru care le poate reglementa serviciile la noi în țară care este soluția? Cărui cod de etică răspund serviciilor lor? Dacă nu au o specializare recunoscută internațional, dar nici drept de liberă practică în România, ce profesie au?

Foarte important este faptul că 24%, mai exact 119 terapeuți au la bază o formare de lungă durată în analiza aplicată a comportamentului, formare realizată independent, prin programul Clemson University sau alte programe online.

Acești oameni au muncit mult și o fac în continuare, astfel încât serviciile ABA din România să ofere din ce în ce mai multă calitate.

Lor le datorăm succesul din terapie al copiilor și evoluția ABA. Sunt însă suficiente 119 persoane care să acopere toate cererile în întreaga țară?

CHESTIONAR PĂRINȚI

Chestionarul adresat părinților a fost completat de către 772 de persoane, cu distribuție în toate orașele din România.

94,7% dintre părinți lucrează cu copilul lor ABA, majoritatea într-un centru de terapie.

Aproape 65% dintre părinți aleg să lucreze cu un specialist care are o acreditare în domeniu sau un curs de formare de lungă durată finalizat.

97% dintre aceștia consideră că acest tip de formare este important și că poate aduce beneficii intervenției terapeutice.

669 dintre părinți, adică 86,7%, consideră că ABA aduce cele mai importante beneficii în procesul de recuperare al copiilor cu TSA.

Cu alte cuvinte, terapia care nu este încă recunoscută la noi în țară, pentru care nu există standarde naționale și posibilități de formare, este aplicată cu succes, în afara granițelor impuse oficial.

La întrebarea care reflectă dorința de recunoaștere a analizei comportamentale, 99,9% dintre părinți au răspuns DA

Deoarece autoritățile cărora li s-au solicitat puncte de vedere și acorduri pentru a putea recunoaște serviciile ABA au răspuns că nu este nevoie de încă o formă de terapie deoarece există multe tipuri de terapii care se află la dispoziția familiilor, a fost important să adresăm cele două întrebări de verificare a acestor informații.

83, 8% dintre părinți nu și-au înscris niciodată copilul într-un program de terapie dintre cele menționate și, mult mai important, 74% dintre aceștia nu cunosc centre/ specialiști care să aplice aceste modele de terapie sau nu au auzit despre aplicarea acestor modele.