contact@aba-romania.ro | GDPR

Cum depistăm informația falsă și cum ne conectăm la surse sigure de informare

Dacă nu știi ceva, atunci ești doar neinformat, dar dacă ce știi e greșit, atunci ești dezinformat, iar de aici pornește o serie întreagă de probleme.” Denzel Washington, actor, regizor.

Pentru a discuta despre dezinformare și evidențe științifice în ABA, trebuie întâi să discutăm despre câteva aspecte: natura serviciilor ABA, motivul pentru care dezinformările, în multiplele lor forme, apar în publicul larg și felul în care acestea se propagă, și, desigur, motivul pentru care evidențele științifice tind să piardă teren în fața dezinformărilor.

Purtați bătălii care să NU vă conducă la “primul pe piață”, ci să vă conducă la a fi “cel mai corect informat de pe piață”. Informația corectă este puterea “magică” a rezolvării de probleme.

Ca în orice domeniu, când vorbim despre oferirea de servicii, acesta presupune activități economice, fapt ce implică marketingul. În marketing, principiul de bază pentru succes este dat de noutate: crearea unei noi categorii de servicii în care TU să fii primul. Marketingul nu este o bătălie pentru calitatea serviciilor oferite, ci este o bătălie asupra percepției serviciilor, bătălie pe care, bineînteles, managerii vor să o câștige impunând organizațiilor diferite strategii, unele care, din păcate, implică multă dezinformare, derutare a publicului prin oferirea de rezultate interpretate subiectiv, exagerări, mituri, povești personale emoționante prezentate ca certitudini științifice etc.

Există, bineînteles, și marketing de calitate, bazat pe construirea unei relații reale între furnizori și beneficiari, relație construită într-o perioadă lungă de timp, unde imaginea furnizorului s-a creat 90% prin recomandările beneficiarilor mulțumiți de servicii și 10% din reclame.

Responsabilitatea furnizorilor de servicii pentru copiii cu nevoi speciale este enormă. Publicul – țintă (părinții, familia, aparținătorii copiilor și persoanelor cu nevoi speciale) se află într-o categorie vulnerabilă, iar prin categorie vulnerabilă înțelegem că aceștia, din dorința  foarte mare de a-și vedea persoanele dragi bine, pot fi ușor de pus pe o pistă greșită, iar acest fapt poate avea efecte negative pe termen scurt și lung foarte greu sau imposibil de reparat.

Informații false? Păstrează distanța!

Ce înseamnă dezinformarea și ce o face atât de ușor de distribuit?

Dezinformarea poate fi înțeleasă, în termeni generali, ca informație falsă, distribuită cu intenție sau neintenționat, pentru a promova acțiuni, servicii care nu și-au dovedit utilitatea și care pot fi chiar dăunătoare, sau pentru a defăima/ descuraja persoane, organizații, inițiative sociale, baza fiind contra-promovarea (un fel de bătălie “eu, în opoziție cu voi, fac mai bine același serviciu pe care voi îl promovați”).

Distribuirea informațiilor false este ușor de făcut, din motivul ireal de simplu că le găsim cu maximă ușurință, ne ies în cale oriunde ne întoarcem privirile. Iar a fi obișnuit cu o sursă de informare, devine similar cu a accepta acea sursă ca fiind sigură. Din păcate, pe acest mecanism de eroare umană se bazează reclamele repetitive, postările redundante, folosirea strategiilor de a ajunge la o vizibilitate cât mai mare –> cuțit cu două tăișuri, pentru că și distribuirea de informații corecte se bazează, cu mai puțin succes, pe același mecanism.

Sarea și piperul știrilor false constau în efectul emoțional produs: șochează, apar contra a ceea ce se așteaptă de la acel subiect, conferă și garantează rezultate spectaculoase (fără să apară și partea de asumare a eșecului), controlează opiniile publice la modul în care nu poți cere sursele inițiale de informare sau surse de verificare a informației oferite (utilizatorii din mediul online fiind fie blocați, fie descurajați prin comentarii acide să ceară argumente pentru acele informații).

Cum îmi recunosc adevărații prieteni în câștigarea de informații corecte?

Ca o informație să primească eticheta onorantă de evidență științifică, este necesar ca aceasta să fie supusă la multe teste, de către cercetători multipli care să își dovedească lipsa de subiectivitate cu privire la natura rezultatelor, și care să nu aibă niciun interes personal în a falsifica rezultatele în favoarea nimănui.

Practic, informațiile corecte pot fi obținute doar de cei care experimentează strict de dragul științei, lipsiți de interese personale cu privire la rezultatele muncii lor. Ca o paralelă, dacă ar fi să alegeți cine să studieze efectele unei pastile asupra memoriei, pe cine ați alege: un laborator al companiei care deja a marketat acest produs ca fiind eficient și are interes să golească rafturile, sau laboratoare independente care nu vând produsul și nu au niciun câștig din vânzarea acestuia? Motivul pentru care cineva studiază un eveniment/o tehnică/o pastilă, este la fel de important ca și rezultatul în sine: cu cât motivul este mai nealterat de interese personale, cu atât rezultatul este mai credibil. De asemenea, același rezultat trebuie să fie obținut de mai multe “laboratoare” (ca în exemplul de mai sus), și doar atunci poate apărea evidența științifică.

În ABA avem termenul de “peer review” pentru articolele care oferă evidențe științifice. De exemplu, pentru tehnica Discrete Trial Training (DTT), în jurnalul ABA se regăsesc peste 300 de articole care îi dovedesc eficiența. Articolele sunt scrise în maniera acceptată de asociația americană de cercetare în domeniul psihologiei, Jurnalul ABA adoptând metodologia acestora.

ABA are surse de informare sigure, obiective, “nevândute”, care protejează cu responsabilitate asumată interesele beneficiarilor și a practicienilor. Aș traduce “ABA are” în “noi avem”, noi cei care folosim ABA ca stil de viață, beneficiari și practicieni laolaltă, avem surse sigure de informare. Institutul ABA România va promova aceste surse cu consecvență, printre obiectivele sale numărându-se și diseminarea informațiilor corecte din acest domeniu.

Metode simple de identificare a surselor de informare:

Există site-uri foarte populare în lume (în România nu sunt atât de populare pe cât ar trebui), de verificare a informațiilor:

  • Oricând considerați că site-ul pe care ați găsit informația nu este sigur, puteți verifica lucrul acesta accesând site-ul https://mediabiasfactcheck.com/ – aici puteți pune linkul site-ului pe care îl vizitați și veți putea vedea dacă acel site este sau nu o sursă sigură pentru dumneavoastră.

Un alt site care oferă informații despre pagina pe care o vizitați este https://completedns.com/dns-history/ – un fel de “agendă telefonică a internetului”. Aici puteți găsi informații despre pagina pe care o vizitați, dacă este sau nu recunoscută ca fiind sursă de încredere, la fel ca un număr de telefon care se zice că ar aparține persoanei pe care vreți să o contactați. Exemplu: puteți intra pe o pagină numită “guvernul American – recomandări în autism”, iar această pagina să nu aibă nimic de-a face cu “guvernul american”. DNS va afișa un răspuns foarte clar aici.

În limba română avem numeroși specialiști care publică informații valoroase, fie pe paginile personale, fie pe site-urile organizațiilor pe care le reprezintă. Ca să fiți siguri că specialistul pe care l-ați ales ca sursă de informare este conectat la surse sigure, trebuie să verificați mereu dacă la finalul articolului oferă o bibliografie, sursa care a stat la baza scrierii articolului. În lipsa unei bibliografii, acel articol reprezintă un punct de vedere personal și nu un articol cu evidențe științifice.

Informațiile științifice sunt mai greu de popularizat pentru că oamenii care fac cercetări riguros controlate tind să folosească un limbaj de specialitate, cu termeni greu de tradus în limbajul comun. În acest sens, fiecare analist comportamental are datoria, impusă de organizațiile internaționale de acreditare, să traducă acești termeni prin comparații ușor de înțeles, prin exemple relevante, să se asigure că împuternicesc beneficiarul oferindu-i acces la informația de care are nevoie pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții.

În acest sens, următorul articol din această serie va fi despre cele 7 dimensiuni principale ale ABA și importanța lor în rezolvarea miturilor și a dezinformărilor.

Fiți informați corect! Fiți în siguranță!

Un articol oferit de Maria – Adriana Boriceanu (Pricob)

Surse:

  1. Demagog 2020, How to spot misinformation – training via Facebook
  2. https://www.autismspeaks.org/
  3. Good Small Business Guide 2012: How to Start and Grow Your Own Business