contact@aba-romania.ro | GDPR

Descrierea de analist comportamental conform avizului Ministerului Muncii nr.2295/DPOPMC/9.11.2021

Analistul comportamental este profesionistul care furnizează servicii conexe actului medical constând în realizarea planurilor de intervenție pe baza principiilor analizei comportamentale.

Analistul comportamental este acum ocupație introdusă în COR.

Demersul a fost inițiat în toamna anului 2019 de către Institutul ABA România, Autism Voice și Help Autism, deoarece analiza comportamentală este o componentă foarte importantă pentru copiii cu tulburări din spectrul autist, beneficiile aduse în procesul de recuperare fiind umanim recunoscute de specialişti şi beneficiari.

Terapia continuă este principala nevoie a copiilor cu TSA şi solicitare a părinţilor beneficiarilor, care fac eforturi uriaşe pentru a susţine costurile aferente acestor terapii, a căror cerere depăşeşte cu mult numărul de specialişti disponibili în România.

În mod paradoxal, terapia ABA şi profesioniştii care oferă aceste servicii nu existau din punct de vedere legal, competenţele şi calitatea serviciilor acestora nefiind reglementate şi neputând fi evaluate.

Furnizorii acestor servicii îşi desfăşoară activitatea formal sub umbrela altor profesii sau ocupații, precum cea de psiholog, asistent social, sociolog, logoped etc. Autorizațiile obținute de acești profesioniști atestă însă exclusiv pregătirea în domeniile de activitate autorizate şi nu în cele prestate în mod real.

Nici Colegiului Psihologilor, nici Colegiul Național al Asistenților Sociali nu recunosc specializarea în analiză comportamentală aplicată, nu oferă profesioniștilor cursuri de formare de lungă durată și nu au reglementat standarde etice și profesionale în domeniul analizei comportamentale. Evaluarea competențelor se face exclusiv în domeniile de practică reglementate ca domenii de specialitate, experiența în ABA nefiind recunoscută și verificată.

În cazul psihologilor, de exemplu, este necesară specializarea într-una din specializările recunoscute de Colegiul Psihologilor din România, distinct de specializarea în ABA. Costurile pentru exercitarea profesiei ajung să fie foarte mari, greu de suportat de un absolvent de facultate; resurse considerabile sunt investite pentru dobândirea unei specializări pe care nu o practică, doar pentru îndeplinirea, din punct de vedere formal, a condiţiilor pentru desfăşurarea activităţii (obţinerea unei autorizaţii, emiterea facturilor, fiscalizarea veniturilor etc). În plus, deşi susţine că este o doar o metodă de intervenţie care poate fi implementată de psihologi sau psihopedagogi, şi nu specializare de sine stătătoare, Colegiul Psihologilor din România nu recunoaşte intervenţiile ABA ca experienţă în specializările respective pentru trecerea la o treaptă superioară de competenţă; faptul că nu sunt acceptate cazurile în care s-a intervenit prin intermediul tehnicilor analizei comportamentale aplicate şi se solicită prezentarea unor cazuri abordate din perspectiva formării de bază pe care o are fiecare psiholog în parte (psihologie clinică, psihoterapie sau psihologie educaţională) este o dovadă indubitabilă a caracterului distinct şi autonom al acestei ştiinţe.

Pentru aceste motive, din informațiile noastre, peste jumătate din profesioniștii în analiză comportamentală din România nu sunt membri ai niciunei organizații profesionale reglementate prin legi de organizare a profesiilor.

Nu de puține ori serviciile sunt oferite de profesioniști formați în alte domenii doar prin acumularea experienței practice, fără parcurgerea unui program de formare și fără îndeplinirea unor criterii minime în dezvoltarea profesională.

Inexistența unor standarde de calitate oficiale, adecvate tipurilor de servicii oferite și a unor proceduri de evaluare, expune persoanele cu TSA riscului de a primi servicii care nu îndeplinesc un standard minim de calitate și care le pot afecta ireversibil șansele de evoluție.

 

Specializarea unui analist comportamental, recunoscută internaţional de ABAI – Association for Behavior Analysis International, are la bază un task list ce se derulează pe parcursul a 320 ore de formare. Un analist comportamental trebuie să parcurgă un program de specializare structurat pe două componente:

  • 320 ore de pregatire teoretică ce acoperă un task list foarte bine structurat;
  • 100 ore de supervizare şi 2 000 ore de practică supervizată.

Formarea se întinde pe o perioadă de minim 2 ani.

Programul de formare este organizat în două secţiuni pricipale, Secţiunea Fundamente, ce cuprinde abilităţi de bază, principiile şi cunoştintele esenţiale, respectiv Secțiunea Aplicaţii, ce cuprinde abilităţi orientate predominant către componenta practică: evaluarea comportamentului, proceduri de modificare comportamentală, selectarea şi implementarea intervenţiilor, supervizarea şi managerierea personalului. În partea de supervizare şi manageriere a personalului se pune accent pe management organizaţional şi pe supervizarea echipelor care aplică intervenţia stabilită de analistul comportamental.

Acest cadru cu specificaţii clare, atât la nivel de curriculă de formare, cât şi la nivel de practică, justifică necesitatea unei reglementări specifice şi nu doar o formare continuă a psihologilor sau a asistenţilor sociali. Cursurile de formare continuă în analiza comportamentală aplicată, nu corespund exigenţelor profesionale în analiză comportamentală, deoarece ABA este o ştiinţă cu propriile argumente, priincipii şi tehnici.

În egală măsură doar experiența practică, fără parcurgerea unui program de formare și îndeplinirea unor criterii minime nu este suficientă pentru a oferi servicii de calitate în analiză comportamentală.

Introducerea ocupației în COR și crearea standardelor pentru a practica profesia de analist comportamental va reglementa foarte multe aspecte deficitare in domeniul serviciilor pentru copiii cu autism in special.

În primul rând va permite standardizarea ocupaţiei în vederea desfăşurării corecte, etice și eficace a activităților și intervențiilor de abilitare/reabilitare, precum şi monitorizarea acestora, cu scopul păstrării nivelului de calitate pe termen lung.

În același timp, actualizarea COR constituie premisa necesară pentru:

  • creșterea calității și promovarea profesionalismului prin dezvoltarea de cursuri acreditate de master și studii postuniversitare în domeniul analizei comportamentale;
  • facilitarea accesului persoanelor interesate la o formare profesională standardizată;
  • recunoașterea formării profesionale în analiză comportamentală fără a fi mai fi necesară specializarea într-un domeniu de activitate pe care profesionistul nu îl practică;
  • recunoașterea și echivalarea studiilor și a diplomelor obținute în afara țării;
  • includerea terapiei ABA în categoria serviciilor de sănătate conexe actului medical decontate de la bugetul statului (prin programele naționale de sănătate sau in cadrul sistemtului asigurărilor sociale de sănătate).

 

Sublinem că reglementarea profesiei de analist comportamental nu anulează importanța psihologului și nici nu se pune problema ca analiștii comportamentali să nu recunoască expertiza psihologilor cu formare în terapia cognitiv comportamentală și experiența practică în lucrul cu copiii cu autism; în egală măsură apreciem importanța celorlalți profesioniști din echipa multidisciplinară implicată în tratarea persoanelor cu TSA.

Însă, având în vedere motivele expuse pe larg în conținutul prezentului memoriu, considerăm că adoptarea de reglementări specifice în domeniul analizei comportamentale este absolut necesară.

Institutul ABA Romania va susține crearea standardelor profesiei prin luarea în considerarea a standardelor internaționale impuse de BACB și adaptarea acestora la situația actuală din România.

DESCRIEREA OCUPATIEI de ANALIST COMPORTAMENTAL conform avizului Ministerului Muncii nr.2295/DPOPMC/9.11.2021 poate fi citită în acest document.