contact@aba-romania.ro | GDPR

Integrarea vs. acceptarea copiilor cu TSA în grădiniță și școală

Motivul pentru care am ales acest subiect este un telefon al unui părinte de copil cu TSA. Mi-a povestit despre copilul său nonverbal care merge la o grădiniță într-o grupă cu 18 copii, fără însoțitor. Părintele a menționat că doamna învățătoare are multă experiență în învățământ.

Atunci m-am gândit că este nevoie să discutăm despre ce înseamnă integrare și care este diferența între acceptare și integrare a copilului cu TSA.

Pentru un părinte din Romania (și probabil și din alte tări) faptul de a-i fi acceptat copilul cu TSA în grupă/clasă este un lucru nemaipomenit. Cu siguranță este! Dacă privim din perspectiva nevoilor copilului cu TSA acceptarea este doar primul pas în integrare, însă nu este suficient. Pentru ca el să poată învăța ca toți ceilalți din mediul în care petrece în fiecare zi cel putin 3 ore (în activități de predare în grup) este necesar să aibă abilități de a participa la grup (să stea pe scaun cât stau cei de vârsta lui, să poată urmări educatoarea/învățătătoarea de la distanță, să înțeleagă limbajul, să își poată astepta rândul și multe altele). Dacă un copil cu TSA nu face lucrurile acestea în grădiniță/școală oricât de priceput este un cadru didactic nu poate răspunde adecvat nevoilor copilului. De asemenea, cadrele didactice pot aloca putin (câteva minute) pentru lucrul 1 la 1cu fiecare copil în parte. Și acest lucru nu este suficient pentru copilul cu TSA.

În ideea de a veni în sprijinul părinților m-am gandit la pașii pe care ar trebui să-i urmeze când își pun problema integrarii copilului într-o formă de învățământ. Vom lua situația în care copilul face terapie sub coordonarea unui analist comportamental acreditat și părintele se gândește că ar trebui să meargă și la grădiniță.

  1. Părintele discută cu analistul comportamental despre acest aspect. Pe baza evaluării pe care acesta o face periodic copilului în terapia individuală, poate stabili dacă este pregătit pentru integrare.
  2. Când analistul comportamental stabilește că este momentul integrării copilului in grădiniță acesta va stabili și câte zile pe săptămână va merge și pentru câte ore pe zi. Când face acest lucru va ține cont și de ce alte abilități mai sunt de predate. Este necesar să existe un echilibru. De asemenea, pe baza evaluării analistul comportamental stabilește dacă este necesar un însoțitor la grădiniță.
  3. După primele zile de frecventare a grădiniței analistul comportamental revizuiește planul de obiective și intervenția asupra comportamentului și dă feedback însoțitorului.
  4. Analistul comportamental observă periodic in grădiniță copilul, revizuiește planul de obiective și intervenția asupra comportamentelor nepotrivite.

Este important ca educatoarea să aibă o copie după planul de obiective și intervenția asupra comportamentului și echipa să aibă sedințe periodice în care să fie prezentă și educatoarea.

Însoțitorul notează în foile de date zilnic ce teme au fost discutate în clasă, ce activități au fost desfășurate, la ce a avut copilul nevoie de ajutor și la ce s-a descurcat independent, aspect legate de interactiunea cu copiii și comportamentele nepotrivite. Pe baza foilor de date și a observării periodice a copilului analistul comportamental face schimbări atât în planul de obiective de la grădiniță, cât și în cel cu obiectivele din terapia 1 la 1.

Părintele are dreptul să cunoască toate obiectivele stabilite și să adreseze întrebări atunci când are nelămuriri. De asemenea, părintele, ca parte din echipa de terapie, are responsabilitatea de a urma recomandările analistului comportamental.

Șansele integrării copilului cu TSA, nu doar ale acceptării lui, cresc enorm când familia este informată și urmează pașii care să respecte nevoile reale ale copilului.

 

Geanina Bucuroiu

Analist comportamental acreditat BCaBA