La nivel internațional, istoria analizei comportamentului se extinde de la începutului secolului XX până în prezent, prin publicații, studii, jurnale, cercetări și extensii practice ale tehnicilor și principiilor emise. De la primele perspective ale behaviorismul Watsonian din 1913, Skinner a conceptualizat și materializat prin publicații importante și cercetări (1938-1979) analiza experimentală și behaviorismul, iar 1960 a marcat începutul analizei aplicate a comportamentului (ABA), asociațiile de analiză aplicată contribuind semnificativ la dezvoltarea domeniului în următoarele decenii.
În România, ABA este asociată în mod direct cu tulburările de spectru autist. Contribuțiile în promovarea analizei aplicate a comportamentului și dezvoltării serviciilor practice pot fi atribuite la nivel individual unui grup restrâns de persoane care s-au specializat începând din 2010 până în prezent, respectiv asociațiilor non-guvernamentale care au dezvoltat centre de resurse și intervenție pentru persoanele cu nevoi speciale.
Putem discuta despre un deceniu de analiză aplicată a comportamentului, cu limitări semnificative și despre o nevoie crescândă de dezvoltare a acestui domeniu la noi în țară. Modelele de intervenție și direcțiile de formare au fost preluate cu ajutorul BACB de către fiecare specialist acreditat, BACB fiind asociația care a susținut corpul de formare și certificare a analiștilor comportamentali, unica limitare fiind aceea de adaptare a normelor modelului american la nivelul social/ cultural din fiecare țară în parte.
Formal însă, ABA nu există. Profesia de analist comportamental nu există, iar cadrul normativ al practicii de asemenea.
Deși confortabilă perspectiva adoptării acestor reguli și standarde ad libitum de către specialiștii din România, incapacitatea de reglementa la nivel național domeniul analizei aplicate – primul pas fiind acela de recunoaștere oficială a profesiei, apoi de standardizare a acesteia – a produs numeroase limitări în consolidarea și dezvoltarea ABA în România.
Simplu spus, putem indica o parte din consecințele nefavorabile determinate de faptul că profesia de analist comportamental nu există:
1. Programele academice de formare la nivel național sunt extrem de puține și abia recent apărute, limitându-se astfel nu doar accesul la informație și dezvoltare profesională, ci și numărul studenților și viitorilor analiști ai comportamentului. Prin urmare, numărul beneficiarilor acestor servicii rămâne unul foarte mic. O mare parte dintre persoanele care necesită intervenții ce au la bază analiza aplicată a comportamentului nu pot beneficia de serviciile individualizate sau le este restricționat accesul la aceste servicii deoarece la nivel local nu există specialiști și practicieni disponibili.
2. Fără recunoașterea oficială a domeniului și fără un corp solid de specialiști, resursele financiare care ar putea fi atrase pentru dezvoltarea serviciilor și a programelor de cercetare în România nu există. Toate resursele materiale investite până în prezent în explorarea, extinderea domeniului sau a serviciilor reprezintă efortul individual sau al asociațiilor de profil. Limitările materiale sunt asociate în prezent cu absența studiilor, cercetărilor și publicațiilor de specialitate, respectiv al numărului mic de beneficiari care pot plăti sau care pot fi spijiniți prin programele ONG-urilor.
3. Lipsa standardelor recunoscute la nivel național pune în pericol calitatea serviciilor oferite. Deși analiștii comportamentali care au o specializate formală, recunoscută internațional, promovează și încurajează aplicarea unor standarde solide de etică și conduită profesională, nu există un cadrul legislativ care să permită validarea și respectarea acestora de către toate persoanele care implementează servicii de terapie, la nivel obligatoriu. Așadar, există un pericol inerent ca un client să beneficieze de servicii profesioniste, de calitate, care oferă rezultate, iar alții să colaboreze cu persoane care nu o formare acreditată și care nu respectă niciun standard.
4. Delimitarea analizei aplicate de serviciile psihologice disponibile la noi în țară nu este un moft, ci o necesitate urgentă, având la bază faptul că intervențiile oferite în special persoanelor vulnerabile sunt bazate pe principii și tehnici diferite de cele ale terapiilor standard. Aceste intervenții necesită o pregătire diferită, o calificare ca psiholog specializat în terapie adleriană, de exemplu, nefiind potrivită pentru asemenea intervenții, iar un simplu training sau curs de formare de scurtă durată fiind insuficiente.
5. Extinderea serviciilor de analiză comportamentală în afara centrelor de terapie sau a intervențiilor de tip home-based este dificilă – nu există analiști comportamentali în școli sau în alte medii educaționale importante. Toate procedurile implementate în aceste medii implică numeroase costuri suportate doar de către beneficiar, fără o asumare din partea instituțiilor, similară cu alte intervenții (ex. consiliere în școlile publice sau logopedie în școlile speciale). La nivelul centrelor de plasament, al programelor de delincvență juvenilă sau în școlile speciale nu există servicii de analiză comportamentală aplicată.
6. În România, domeniile de aplicabilitate sunt în continuare restrânse. Deși ABA poate fi utilizată în educația specială sau în programele standard de educație, management organizational, gerontologie, asistență medicală, reabilitare, programe sportive și într-o gamă vastă de probleme sociale, statutul actual al speciliștilor sau lipsa unui statut oficial nu permite consolidarea altor direcții de lucru.
7. În absența unui cadru legal și a unui organism care să reglementeze practica din România, nicio persoană care furnizează servicii îndoielnice sau care produc daune nu poate fi trasă la răspundere.
Expunerea dificultăților și conștientizarea lor ne poate ajuta în trasarea răspunsurilor și a soluțiilor. Pentru a depăși atât seria de limitări și dificultăți menționate, dar și restul preconcepțiilor sau problemelor ce derivă din lipsa unor direcții clare de formare și standardizare în domeniu, Institutul ABA România propune soluții și inițiază demersurile necesare pentru a rezolva aceste probleme, alături de toți specialiștii din domeniu, care înțeleg și sunt interesați în mod pragmatic de statutul actual și viitorul analizei comportamentale din România.
Institutul ABA Romania, 10 aprilie 2020
