contact@aba-romania.ro | GDPR

MITURI SI DEZINFORMARI DESPRE ABA

Articol scris de Adriana Pricop, analist comportamental

Exista multe moduri in care informatie valoroasa din orice domeniu informatie cu baze stiintifice solide si care poate in mod genuin sa ne imbunatateasca stilul de viata este “atinsa” de mituri si dezinformari, astfel incat deseori nu mai este posibil sa o accesam cand avem nevoie de ea, fapt ce ne poate pune in pericol si ne suprima dreptul de a beneficia de cele mai bune tratamente sau servicii.

Un mod foarte raspandit de blocare a informatiei corecte este prin mituri, informatii distorsionate, care din cauza impactului emotional produs, fac propagarea lor foarte usoara iar cei care intalnesc aceasta informatie distorsionata, de cele mai multe ori nu verifica daca sursa este sau nu, credibila, perpetuand astfel o credinta falsa si blocand accesul pe mai departe a celor care la randul lor, ar avea nevoie de informatii corecte.

Ca orice domeniu stiintific, ABA nu este la adapost de aceste dezinformari, mituri si informatii distorsionate. Pentru a putea disemina informatia acurata de cea deformata, este necesar sa avem o buna definire a termenilor si, in acest sens, voi incepe prin a spune initial ce este ABA si in felul acesta vom putea intelege mai usor ce nu este si ce nu se intampla in ABA.

Analiza aplicata a comportamentului (ABA – din engleza Applied Behavior Analysis) este stiinta care se ocupa cu studiul comportamentului uman si non-uman; in cadrul ABA s-au dezvoltat tehnicile necesare pentru imbunatatirea sau schimbarea comportamentelor care au relevanta pentru individ si pentru mediul in care acesta traieste.

ABA are 7 dimensiuni principale, dimensiuni ce o valideaza ca stiinta relevanta pentru fiecare dintre noi:

  1. GENERALIZABILA: abilitățile / comportamentul modelat in terapie apare si în alte medii decât în ​​cel în care a fost predat initial
  2. EFICIENTA: Comportamentul ales este monitorizat pentru a se observa daca interventia a adus schimbarea dorita.
  3. TEHNOLOGICA: Procedurile tehnologice sunt descrise clar și concis, astfel încât aceeasi procedura să poată fi implementata cu exactitate si de alte persoane, obtinand astfel acelasi rezultat.
  4. APLICABILA: Sunt selectate comportamente sociale semnificative aplicabile intr-o sfera larga din punct de vedere al relevantei sociale.
  5. SISTEM DE CONCEPTE: Intervențiile se bazeaza pe principiile demonstrate în literatura de specialitate si toate procedurile deriva dintr-un sistem conceptual bine definit (conceptele nu sunt interpretabile).
  6. ANALITICA: Deciziile se bazează pe analiza de date obtinute in mod corect.
  7. COMPORTAMENTALA: Sunt vizate comportamentele observabile și măsurabile, astfel ca nu exista interpretari la nivelul schimbarilor produse (ex: masoara comportamentul de a initia conversatii, nu masoara cate ganduri pozitive are o persoana in timp ce poarta acea conversatie).

Avand toate aceste caracteristici in vedere, iata o lista prea lunga de prejudecati, mituri si informatii distorsionate despre ce inseamna ABA si aplicabilitatea ei:

  1. ABA este relevanta si aplicabila doar persoanelor care sunt diagnosticate cu autism sau alte tulburari de dezvoltare.

Cele 7 dimensiuni caracteristice analizei comportamentale applicate enumerate mai sus sunt criteriile pe care se bazeaza deciziile unui practicant ABA eficient. ABA este o stiinta care nu se adreseaza unui diagnostic specific si nu detine un tratament predefinit,  prin urmare, nu se limitează la deservirea persoanelor cu un diagnostic specific cum ar fi tulburarea de spectru autist.

ABA este utilizata cu success pentru o multitudine de tulburări și dizabilități, si de asemenea si-a dovedit eficienta si este de mare ajutor in domenii ca:

  • Grija fata de mediu inconjurator (comportamente ecologice)
  • Managementul comportamentului organizational
  • Dependențe (fumat, jocuri de noroc, etc)
  • Gerontologie
  • criminalistică
  • Sănătate și fitness, precum și alte domenii (ingrijirea pacientilor cu arsuri grave, educatie de masa, educatia persoanelor supradotate, etc)

In contrast cu acest mit, exista un altul care afirma, fara nicio baza, ca de fapt, ABA nu este o terapie aplicabila persoanelor cu autism. Asadar, avem mitul cu nr. 2

  1. ABA nu este facuta special pentru persoanele cu autism, asadar nu se aplica eficient acestora.

In ultimii 60 de ani, au fost facute peste 600 de studii care au ajuns la acelasi rezultat: procedurile dezvoltate de ABA imbunatatesc semnificativ viata persoanelor cu autism prin reducerea comportamentelor problematice și creșterea abilitatilor relevante.

Exemple de organizatii si entitati internationale care sustin ABA ca fiind singura forma de terapie validata pentru persoanele cu autism: Academia Americană De Neurologie, Academia Americană De Pediatrie, Asociația Psihologilor Din America, Universitatea Oxford are un intreg department destinat studiului analizei aplicate a comportamentului in tulburarea de spectru autist, Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda interventiile comportamentale applicate de profesionisti si training comportamental pentru parintii si apartinatorii persoanelor cu autism.

ABA este susținută și de comisia de chirurgie generala a SUA: „patruzeci de ani de cercetări au demonstrat eficacitatea metodelor de modificare comportamentala aplicate în reducerea comportamentului necorespunzător și în creșterea comunicării, învățării și comportamentului social adecvat.

  1. ABA este sinonima cu Discrete Trial Training (o metoda de predare foarte structurata)

Discrete Trial este impartirea foarte minutioasa a unei abilitati complexe in pasi simpli, usor de urmarit si usor de modelat. Aceasta procedura este utilizata atunci cand abilitatea pe care vrem sa o modelam, are o amploare mult prea mare pentru cursant si nu poate fi predata fara structurare. Discrete Trial Training poate fi asemanat cu treptele ajutatoare care ne pot ajuta sa ajungem in varful muntelui. Asadar, facand din nou apel la cele 7 dimensiuni ale ABA, unii cursanti vor avea nevoie intensiv de aceasta metoda pentru a putea urca pe muntele abilitatilor, pentru altii o predare naturala (un mers de voie cu minima ghidare) va produce effect mult mai repede. Concluzia: ABA a dezvoltat o serie foarte larga de tehnici de modificare a coportamentului, printre care si DTT si in mod categoric nu se rezuma doar la aceasta tehnica.

  1. ABA este un set de programe predefinit si pasii trebuie urmati intocmai de copiii cu autism care intra intr-un program de acest tip

ABA este o știință a comportamentului individual, tehnicile utilizate pentru copiii cu autism nu sunt „dimensiuni unice pentru toți”.  Fiecare program este dezvoltat pentru a satisface nevoile fiecărui cursant in parte. Scopul oricărui program ABA este de a ajuta fiecare elev să lucreze la abilități care să îl ajute să devină mai independent și să aibă succes atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Un analist comportamental calificat observa, recomanda si monitorizeaza in mod direct programul fiecarui cursant pentru a-l putea personaliza si adapta permanent la abilitățile, nevoile, interesele, preferințele și obiectivele fiecărui / fiecarei copil /familii in parte.

Urmatoarele doua mituri sunt din nou in contrast unul cu celalalt: un mit promoveaza servicii oferite de persoane fara calificare, celalalt mit suprapromoveaza servicii oferite doar de persoane certificate in ABA.

  1. Doar persoanele care sunt BCBA (Board Certified Behavior Analyst) au calificarea necesara pentru a oferi servicii ABA

De obicei, persoanele care detin certificare oferita de BACB (Behavior Analyst Certification Board) ofera servicii de consultanta si sunt manageri de programe. BCBA își asumă adesea responsabilitatea formarii si supervizarii terapeuților care oferă tratament direct clienților.

La sfarsitul anului 2019, BACB a facut anuntul ca incepând cu 1 ianuarie 2023, cererile de certificare BACB nu vor mai fi acceptate de la persoanele care locuiesc în afara S.U.A. și Canada. Persoanele care obțin certificarea înainte de 1 ianuarie 2023, își vor putea menține certificarea pe termen nelimitat. In acest moment, in Romania, comunitatea analistilor comportamentali reprezentata de Institutul ABA Romania, este in process de a reglementa profesia la nivel national si se lucreaza intens la stabilirea propriilor standarde nationale de intrare in profesie. Standardele in Romania vor fi aliniate la cele stabilite de Comisiile internationale si cei care vor sa acceseze aceasta profesie, vor avea o pregatire echivalenta cu cei care au obtinut deja certificarea din partea BACB, fara ca ei sa aiba acest titlu.

  1. Oricine poate face ABA

Deși nu este nimic neobișnuit ca un analist comportamental sa ofere training sau cursuri de formare studenților sau a altor persoane care oferă servicii ABA in mod direct, există totusi un mare pericol atunci cand persoane cu minima pregatire in ABA si care nu beneficiaza de supervizare continua, implementeaza proceduri fără sa aiba o înțelegere cuprinzătoare a principiilor comportamentale. In acest moment, este recomandat ca fiecare terapeut care practica ABA, sa fie in atenta supervizare a unui analist comportamental acreditat sau care a terminat un curs de formare de lunga durata. In felul acesta, asiguram beneficiarii programelor ABA de servicii de calitate care reflecta puterea acestei stiinte.

  1. ABA este dăunătoare/ inconfortabila pentru copii

Desi suntem deja la un nivel de peste 15 ani de experienta cu seriviciile ABA in Romania, inca mai exista persoane care au impresia că ABA se bazează foarte mult pe utilizarea aversivelor. O aplicare corectă a principiilor comportamentului se concentrează cu necesitate pe întărirea comportamentului dorit și aranjarea mediului astfel incat beneficiarul sa poata dezvolta abilitatile relevante pentru el. In codul etic al analistului comportamental, i se cere acestuia sa aiba in vedere inainte de toate, sa nu faca rau. Daca introducerea unui aversiv are rolul de a diminua comportamentele beneficiarului, comportamente care ii pun in pericol integritatea fizica, emotionala, etc, atunci analistul comportamental trebuie sa obtina consimtamantul scris al tuturor apartinatorilor si sa aduca la cunostinta o baza solida de articole care sa ii sustina alegerea si care sa faca dovada cat mai clara ca introducerea acelui aversiv aduce beneficii majore peste situatia existenta. Exemplu: unui adult cu probleme severe de automutilare, era stropit pe fata cu apa rece pentru a opri comportamentul autodistructiv care ii punea in pericol sanatatea si integritatea fizica (Butterffield, 1985).

Adesea, atunci când oamenii spun: „Nu-mi place ABA” sau „ABA nu este pentru copilul meu” sau „Am încercat ABA și nu a funcționat”, daca le ascultam cu mare atentie experientele, povestile, descoperim ca de fapt, ar fi mai potrivit să spuna:  „Am o problemă cu aplicarea greșită a ABA” … raspunsul meu la aceasta afirmatie este “si eu la fel”…

  1. ABA produce un comportament robotic

Unii părinți evită să aleaga programe de interventie bazate pe ABA, deoarece au auzit că ABA este un program foarte strict și rigid. Este posibil să fi auzit experiente despre copii forțați să stea pe un scaun ore întregi; este posibil sa fi fost martori directi la scene impresionante cu copii care plang si se chinuie sa scape din sarcina, De asemenea, unii parinti au auzit că programele sunt derulate foarte strict, ceea ce ii poate conduce la ideea că nu este loc pentru dezvoltarea personalității copilului. Din fericire, aceste informații sunt vechi și depășite si, a fi afirmate la acest moment, este clar o greseala. Abordările analitice actuale ale comportamentului includ tehnici de predare naturalistica, dezvoltarea comportamentului verbal (VB), interventii din antecedent, bazate pe promovarea comportamentelor adaptative precum și altele, care s-au detasat mult de aplicarea initiala a Discrete Trail Training. In completare, este important de subliniat si faptul ca Lovaas, cel care a facut primul studiu pentru copiii cu autism inscrisi intr-un program ABA, avea programate ore de generalizare, predarea se facea in mod echilibrat, intr-o atmosfera pozitiva, relaxata, benefica pentru predarea abilitatilor necesare.

  1. ABA funcționează numai pentru indivizii cu întârziere mentala. ABA nu functioneaza cu persoane constiente de tehnicile care I se aplica

Această concepție greșită este foarte similară cu primul mit descris mai sus. Analiza aplicată a comportamentului funcționează deoarece este o modalitate sistematică de evaluare, măsurare și predare a abilităților. Nu funcționează pentru că un individ „nu știe ce se întâmplă”. Sa luam drept exemplu programele pentru reglarea greutatii corporale – aceste programe încorporează multe tehnici comportamentale: promovează monitorizarea / măsurarea și învață persoanele cum să ajusteze aportul de alimente si cum sa isi dozeze efortul fizic.

In loc de concluzie, imi permit sa ofer doua recomandari succinte pentru toti cei care sunt interesati de ABA, fie in calitate de specialisti sau beneficiari, fie in calitate de ambele 😊

  • Inainte de a ajunge la o concluzie care sa va influenteze deciziile, studiati articolele care nu sunt partinitoare (surse in bibliografie);
  • Experientele unei singure persoane sau a unui grup de persoane nu constituie evidente stiintifice, asadar singura modalitate de a disemina informatia personala (de cele mai multe ori si deformata) de cea stiintifica ramane tot studiul din surse sigure.

 

BIBLIOGRAFIE

 

Cateva surse sigure de informare: