contact@aba-romania.ro | GDPR

PRINCIPIUL RECOMPENSĂRII ȘI SCHEME DE RECOMPENSARE

 

 

Întărirea comportamentală sau recompensarea este cel mai important și cel mai folosit principiu al analizei comportamentale aplicate, cu ajutorul acesteia modelându-ne reacțiile și decizile zilnice.

În analiza aplicata a comportamentului, recompensarea este orice stimul/ consecință care se întâmplă imediat după un comportament și care crește probabilitatea ca acel comportament să se repete in viitor. Nu contează cât de mult o persoană pare să iubească anumite obiecte sau activități, este important de reținut că acele obiecte nu pot fi numite recompense dacă accesul la ele nu reusește să ducă la creșterea comportamentului.

De exemplu: este mult mai probabil pentru Alina ca atunci când am nevoie de ajutor să apeleze la sora ei pentru că în trecut a ajutat-o de fiecare dată când i-a cerut, decât să-l sune pe fratele ei, care a refuzat-o de mai multe ori.

Experiența ei în ceea ce privește relaționarea cu sora ei, mărește probabilitatea să o sune când are nevoe de ajutor.
Principiul recompensării este eficient atât în predarea de abilități noi (o persoană poate învăța să-și lege șireturile), în creșterea comportamentelor dorite (poate crește numărul de cereri pe care un copil le face pe zi), dar și pentru reducerea comportamentelor problematice (se poate diminua numărul de lovituri pe care un copil le are la grădiniță).
Întărirea comportametală nu este un principiu pe care îl folosesc doar analiștii comportamentali. Aceasta poate fi utilizată cu succes de o varietate de profesioniști, inclusiv profesori, educatori speciali, terapeuți, manageri. Părinții și membrii familiei pot utiliza, de asemenea, recompensarea în mediul natural, acasă.

Recompensarea are loc în mediul natural tot timpul, indiferent dacă suntem conștienți sau nu: folosirea umbrelei atunci când plouă, verificarea telefonului atunci când sună, mersul la muncă pentru a fi plătit, studierea materiei înainte de un examen pentru a lua o notă mare (sau de trecere): toate aceste comportamente apar datorită recompenselor.

Reguli de urmat când pentru când utilizăm principiul recompensării în programele de recuperare:
Personalizati recompensele, lăsându-l pe copil să aleagă. Este important ca cei mici să decidă ce preferă să facă sau să primească. Nu toți copiii se vor juca si vor coopera pentru ciocolată, pentru a se juca pe tabletă sau pentru îmbrățișări. Evitați folosirea unor recompense standard, crezând că tuturor copiilor le plac acele lucruri. Observați interesele și pasiunile copilului și încercați să le tranformați în recompense.

Recompensați IMEDIAT!  Recompensa trebuie să fie dată imediat după sau în timp ce apare comportamentul! Este mai puțin eficient dacă un copil a mâncat tot la prânz si el o să primească o bomboană, abia seara când vine mama acasă. Recompensați doar dacă apare comportamentul targetat!

Asociați recompensele sociale (laude, strângerile de mâna,etc.) cu recompensele tangibile, de genul celor alimentare, diferite jocuri sau tablete și telefoane, deoarece pentru mulți dintre copiii cu întărzieri în dezvoltare, aprecierile sociale nu sunt recompense. De exemplu, atunci când îi dați unui copil o bucată de ciocolată pentru că a reușit să se incalțe singur, în același timp felicitați-l verbal și pentru reușita lui. Astfel, în timp, valoarea recompenselor sociale va crește.

Deprivați copilul de ceea ce descoperiți că funcționează ca recompensă. Cu cât mai mult o persoană este lipsită de întăritor, cu atât va avea un efect mai mare asupra apariției viitoare a comportamentului dorit. Este important să nu deprivăm copilul de nevoile de bază și de drepturile acestuia! (De exemplu: nu-l deprivăm de apă și de mesele principale. Putem să-l deprivăm de suc sau de dulciuri, în schimb, dacă funcționează pe recompensa alimentară).

Schema de recompensare: Când și cum recompensăm comportamentele ?!?
Comportamentul dorit nu depinde doar de prezența recompensei, ci și de când și cum se oferă aceasta. Un program de recompensare evidențiază cât de des trebuie să se asigure recompensarea comportamentului dorit. Programele de recompensare alese depind de comportamentul targetat, dar si de situația în care se folosește comportamentul.

Recompensarea continuă
Atunci când se stabilește ca întărirea să fie continuă, orice apariție a comportamentului este recompensată. De exemplu: Ștefan primește 30 minute pe tabletă, în fiecare zi după ce și-a terminat temele la matematică. Sau de fiecare dată când bunica reușește să închidă latopul, nepotul ei o îmbrățișează și îi spune cu entuziasm: ”Cât de tare ești buni! Nu mai ai nevoie de mine!”.
În terapia comportamentală aplicată, recompensarea continuă este folosită în primele etape ale programelor de recuperare, fiind cea mai utilizată metodă de întărire pentru a învăța abilități noi. Când introduceți comportamente noi, recompensa trebuie oferită frecvent pentru a crește numărul de momente în care copilul repetă acel comportament.

Recompensarea intermitentă
Recompensa intermitentă nu este oferită pentru fiecare apariție a comportamentului. De exemplu: Nepotul nu-i mai spune bunicii cât de tare este de fiecare dată când reușește să închidă laptopul, ci doar din când în când. De cele mai multe ori, recompensarea intermitentă, este folosită pentru a menține comportamente/abilității deja învățate. Utilizând acest tip de întărire, se poate preveni sațietatea și este mai puțin probabil ca rata de apariție a comportamentului să descrească o dată ce recompensa este retrasă.

Există patru tipuri de programe de recompensare intermitentă pe care le puteți utiliza pentru a dezvolta comportamente noi sau pentru menținerea unor abilități deja dobândite:

Fixed Ratio/ Proporția fixă.
Variable Ratio / Proporția variabilă.
Fixed Interval/Intervalul fix.
Variable interval / Intervalul variabil.
Fixed ratio/ Proporția fixă

Atunci când folosim o proporție fixă, recompensa este oferită după un număr fix de apariții ale comportamentului. Această schemă de recompensare implică utilizarea unui număr constant de răspunsuri.
De exemplu: Bunica primește laudele și îmbrățisările nepotului după ce reușeste de 2 ori să închidă laptopul singură (Recompensa apare o dată la 2 comportamente, din 2 în 2 răspunsuri).
Variable Ratio / Proporția variabilă

Utilizând propoția variabilă un comportament este întărit după un număr imprevizibil de răspunsuri, neexistând un număr fix de comportamente care trebuie să apară (numărul de răspunsuri necesare pentru ca recompense să fie oferită, se modifică de fiecare dată). Această schemă susține o rată constantă și ridicată de răspuns, fiind utilizată pentru menținerea comportamentelor. Jocurile de noroc sunt exemple bune ale unei recompense bazate pe genul acesta de întărire pentru că nu există o constantă a câștigului.
De exemplu: Bunica primește laude și îmbrățisări, în medie, o dată la 2 reușite: Uneori nepotul o îmbrățisează imediat ce a reușit să închidă laptopul, alteori așteaptă să reușească de 3 ori până să o laude pe bunică.

Fixed interval/ Intervalul fix
Recompensa este dată pentru primul răspuns corect după expirarea unui interval fix de timp, toate răspunsurile corecte apărute înainte de trecerea limitei de timp nu vor fi întărite.

Folosind intervale fixe de recompensare, rata de răspuns este mai scăzută la începutul intervalului, dar crește pe măsură ce intervalul de timp se aproprie de final și apoi scade imediat după ce a fost recompensat. Acest lucru se datorează faptului că intervalul de timp este întotdeauna același, iar persoana învață că orice răspuns făcut înainte de finalul intervalului de timp nu este întărit, spre sfârșitul intervalului creascând numărul de răspunsuri oferite.
De exemplu: Ștefan primește tableta o dată pe săptamână pentru că își face temele la matematică. Dacă Ștefan primește tableta în fiecare vineri, e posibil ca la temele de joi el să depună un efort mai mare pentru rezolvarea acestora.
Un exemplu este și cazul persoanele care sunt plătite pe zile. Muncitorul își primește banii, după 8 ore de muncă, la finalul zilei.

Variable interval / Intervalul variabil
În programul de interval variabil, primul comportament este întărit după ce a trecut o perioadă imprevizibilă de timp. Acest interval nu este întotdeauna același, dar se centrează în jurul unei lungimi medii de timp. Fiecare interval poate varia, de exemplu, de la un minut la cinci minute sau de la două la patru minute. La fel ca proporția variabilă, imprevizibilitatea mărește motivația oamenilor și produce o rată de recompensare mai uniformă, deoarece persoanele nu pot prezice când va trece intervalul de timp.
De exemplu: Ștefan primește tableta în medie o dată la 3 zile. Uneori o primește imediat după ce și-a făcut tema, alteori o primește o dată la 6 zile sau o dată la 2 zile.
Pescarii sunt recompensați la intervale variabile de timp. Un pescar poate să prindă în fiecare zi același număr de pești, însă intervalul dintre capturi nu este același.
Pentru ca recompensele și schemele de recompensare pe care le utilizați să fie eficiente este important să personalizați și să adaptați recompensele pentru ca acestea să ducă la creșterea probabilitații apariției din nou a comportamentului. Adulții pot determina recompensele observând activitățile pe care copiii le aleg atunci când au acces liber să facă ceea ce vor și implicând copiii în alegerea acestora.

Loredana Dinu-Bumbeș,
Analist comportamental acreditat BCaBA
Vicepreședinte Asociația United Kids

Photo by Robert Collins on Unsplash