contact@aba-romania.ro | GDPR

Problemele de comportament la copiii cu tulburare din spectrul autist

Problemele de comportament la copiii cu tulburare de spectru autist sunt de departe cele mai dificile cu care se confruntă părinții în eforturile lor de a găsi o cale de înțelegere și a-i angaja în activități cotidiene. Comportamentele problemă precum agresivitate, non-complianță, auto-agresivitate, distrugeri, tantrum sau stereotipii, reprezintă bariere în învățarea și dezvoltarea socială a copilului.
Când vorbim de comportamentele problemă includem :

1. Agresivitate– orice intenție a copilului de a lovi persoanele din jur cu mâna, picioarele, capul sau alte obiecte. Non-exemple: copilul mângâie persoanele din jurul său, face masaj etc.
2. Autoagresivitate – orice intenție a copilului de a manifesta comportamente ce îi pot face rău precum mușcat, lovit peretele cu capul, zgâriat mâinile până la sânge etc. Non-exemple: copilul freacă mâna sau palmele, se sprijină cu capul de perete etc.
3.Non-complianță – orice intenție a copilului de a lua propriile decizii (ce mănâncă, unde merge, cum se îmbracă) de la o varsta fragedă duce de cele mai multe ori la evitarea și nerespectarea regulilor impuse atât de părinți cât și de sistemul educațional. Non-exemple: copilul are de ales între două activități pentru a se evita un nu categoric la întrebările părinților. De ex. “vrei să mergem în parc sau la magazin? “, “Te îmbraci cu tricou sau cămașă?” etc.
4.Distrugeri – orice intențe a copilului de a strica sau rupe obiectele din casă sau din jur. Non-exemple: copilul repară obiectele, lipește obiectele , se joacă cu jucării etc.
5 Tantrum – orice intenție a copilului de a plânge, de a se trânti pe jos sau de a țipa. Non-exemple: copilul râde, face sport și trebuie să stea întins pe jos etc.
6.Stereotipii – orice intenție a copilului de a manifesta comportamente repetitive precum: balansarea corpului, mișcarea mâinilor etc. Non-exemple: copilul dansează, ridică mâinile la cerere etc.

Comportamentele problemă trebuie identificate întotdeauna după funcția acestora. Ca un comportament să apară, să se mențină și să se repete pe viitor, trebuie să existe întotdeauna o cauză. B.F.Skinner a fost primul cercetător care a utilizat termenul de “funcție “ a unui comportament atunci când a vrut să identifice care sunt cauzele acestuia. În anii următorii, Dr. Brian Iwata, de la Universitatea din Florida a dezvoltat un protocol prin care specialiștii pot să afle funcția ce determină apariția, menținerea și repetarea unui comportament. Protocolul lui Iwata a fost de-a lungul anilor , subiectul a sute de publicații apărute în revistele sau site-urile de specialitate. Protocolul lui Iwata se bazează pe un set de proceduri al căror scop este acela de a identifica cauzele unui comportament și în funcție de acestea, specialistul poate să implenteze o intervenție comprtamentală, menită să inlocuiască sau reducă un comportament prin metode de invățare eficiente. Aceste metode se sprjină pe aplicarea științei din domeniul Analizei Aplicate Comportamentale. (ABA)

Pentru a putea conduce o analiză funcțională, specialistul trebuie să îndeplinească următorii pași:

1. să ia interviu persoanelor care petrec timp cu copilul;

2. să observe comportamentul prin observația directă;

3. să manipuleze mediul pentru a identifica funcția. Când vorbim de manipularea mediului, specialistul trebuie să îndeplinească anumite condiții al căror scop este acela de a identifica funcția comportamentului.
În condiția 1, copilul este lăsat singur în cameră și se colectează date atunci când apare comportamentul pe care dorim să-l înlocuim sau să-l reducem. Această condiție relevă dacă funcția comportamentului este menținută de auto-stimulare. În condiția 2, i se oferă atenție copilului. Prin această condiție se urmărește dacă funcția comportamentului este menținută de atenție. În cea de-a treia condiție, au loc cererile prin care se observă dacă comportamentul problemă este menținut de evitarea sarcinilor. În cea de-a patra condiție, copilul este lăsat să se joace, fără să existe vreo cerere din partea terapeutului și se colectează date despre comportamentul problemă. În funcție de datele colectate, specialistul va alege cea mai bună metodă de intervenție, bazată pe dovezi științifice din domeniul analizei aplicate comportamentale (ABA).

Este extrem de important ca această analiză funcțională să se facă de către un specialist certificat de board-ul BACB deoarece identificarea greșită a unui comportament și nerespectarea cu strictețe a principiilor analizei comportamentale aplicate, poate duce pe viitor, la apariția unor comportamente mult mai grave decat cele ce apar în momentul respectiv. De asemenea, este important ca intervenția ce se va aplica în urma datelor relevate de analiza functională să fie implementată de către specialistul din board-ul BACB. De ex. dacă dorim să înlocuim ecolalia și este implementată o intervenție gresită, se poate ajunge în punctul în care copilul refuză să mai comunice. Asadar, dragi părinți, aveți grijă pe viitor la ce specialiști alegeți să lucreze cu copiii dumneavostră și asigurați-vă că înainte de începerea unei intervenții, semnați dacă sunteți de acord, un protocol prin care vi se explică clar ce metode se vor folosi în lucrul cu copilul dumneavostră .

Bibliografie:

Dr. Vincent J. Carbone et. Gina Zecchin. How to Conduct a Functional Assessment& Develop Behavior Plans To Reduce Problem Behavior.

Andreea Bădica, Coordonator analiză comportamentală aplicată
Anca Grigoraş, Analist Comportamental Acreditat BCaBA

Probleme de comportament la copiii cu tulburare de spectru autist.

RSS
Follow by Email
Facebook
Twitter
LinkedIn