Tehnicile de intervenție propuse de analistul comportamental au la bază principii și metode validate științific, dintre care enumerăm:

1. Discrete Trial Teaching (DTT)

DTT este o metodologie de predare intensivă, care implică 4 componente:

(a) prezentarea unui stimul discriminativ (SD);

(b) apariția răspunsului, sau a unei forme aproximate a răspunsului;

(c) oferirea unei consecințe-întăritor/ proceduri de corectare;

(d) un interval între încercări-intertrial interval (BrownChidsey & Steege, 2000; Koegel, Russo, & Rincover, 1977).

Fiecare răspuns discret apare după fiecare oportunitate de răspuns. DTT este o tehnică de predare folosită pentru dezvoltarea abilităților de tip academic, de comunicare, de joc, sociale, sau de autoservire.

Avantaje DTT

DTT-ul este o tehnică de predare menită să maximizeze învățarea, care se poate adapta și în cazul grupurilor mici, ceea ce adaugă o componentă socială învățării, atât de necesară în cazul copiilor cu autism (Rotheram-Fuller, et al., 2008). DTT-ul implică creșterea abilităților de susținere a atenției (Wong, et al., 2007). În DTT, sarcina, promptul și răspunsul se desfășoară foarte rapid, ceea ce crește gradul de focusare și descrește valoarea potențialilor distractori. Fiind o modalitate de predare bazată pe rutină, ajută în susținerea efortului și a focusării (Din&McLaughlin, 2000). DTT-ul reprezintă una dintre cele mai puternice unelte folosite în intervențiile pentru copiii cu autism. Răspunsurile target sunt ușor de identificat, iar consecințele sunt ușor de oferit. Se recomandă colectarea datelor, trial-by-trial, iar pașii abilităților target, se predau progresiv.

2. Natural environment teaching (NET)

NET implică ca instructorul să urmărească îndeaproape mediul studentului pentru a identifica motivații și întăritori relevanți, care să permită predarea. Comportamentele target și răspunsurile sunt modelate în contexte din viața reală (Sundberg & Partington, 1998).

În acest tip de predare, studentul este cel care inițiază învățarea prin orientarea către obiecte, sau activități de interes, iar materialul didactic are și rol de întăritor. NET se poate desfășura atât prin capturarea oportunităților naturale de învățare, cât și prin crearea în prealabil a unor oportunități de învățare.

Avantaje NET

NET este un mod de predare care facilitează generalizarea și menținerea. Motivația studentului este manipulată cu scopul învățării, ceea ce face ca studentul să aibă un număr ridicat de răspunsuri. Învățarea în mediul natural se poate desfășura în orice tip de mediu, cu materiale variate și mai ales poate fi desfășurată și de către părinți.

3. Analiza sarcinii și Înlănțuirea

Conform lui Cooper (2007) analiza sarcinii implicǎ desfacerea unei abilitǎţi complexe ȋn unitǎţi mai mici, tehnice, al cǎrei produs va fi o serie de paşi sau sarcini secvenţial ordonate. De asemenea, un lanţ comportamental este o secvenţǎ specificǎ de rǎspunsuri separate, fiecare asociat cu o anumitǎ condiţie stimul. Fiecare rǎspuns separat şi condiţia stimul asociatǎ servesc ca element individual din lanţ. Atunci cȃnd comportamentele individuale sunt legate ȋmpreunǎ, finalitatea este un lanţ comportamental care produce un rezultat.

Avantaje

De fiecare dată când beneficiarul realizează sarcina, acesta intră în contact cu întăritorul pentru finalizarea întregii înlănțuiri. Este mai ușor de predat. Procesul de învățare ia mult mai puțin timp. Întărirea naturală este oferită imediat după răspunsul beneficiarului. Atenția este concentrată pe scopul final al înlănțuirii. La fiecare oportunitate de învățare, beneficiarul intră în contact cu contingentele naturale de întărire.

4. Modelarea video

Modelarea video este o intervenție ce folosește înregistrarea video pentru a oferi un model vizual al comportamentului sau a abilității target. Modelarea video este folosită în mod frecvent cu procedurile de promptare și cele de întărire pentru a crește abilitatea beneficiarului de a învăța și de a procesa conținutul sau lecția.

Avantaje

Este o metodă bazată pe studii științifice. Acest avantaj este important din mai multe puncte de vedere, iar părinții și specialiștii ar trebui să ia în calcul doar acele intervenții care au o bază științifică (sunt bazate pe studii). În susținerea acestei metode se află studiile de control randomizat și studiile comparative.

Este o metodă vizuală. În special pentru persoanele cu autism aceste modalități de învățare vizuală pot fi benefice. Temple Grandin vorbește în cartea sa, A gândi în imagini, cum persoanele cu autism sunt, de obicei, gânditori vizuali. Autoarea explică, de asemenea, cum cuvintele nu se procesează la fel de către persoanele cu autism cum se întâmplă în cazul persoanelor cu dezvoltare tipică (Grandin, 2006). Din păcate, sistemul nostru educațional nu este pregătit să-i sprijine pe cei care învață preponderent prin metode vizuale. Însă, modelarea vizuală poate fi o procedură vizuală rentabilă și ușor de implementat în procesul de învățare (Koeger et al., 2007)

Poate fi mult mai ușor de procesat. Diferențele la nivelul structurilor cerebrale pot să contribuie la o înclinație a beneficiarului către tehnologie și video. Un studiu asupra copiilor cu autism (Shultz et al., 2000) a descoperit că aceștia au un deficit în recunoașterea facială. Cercetătorii au folosit aparate de rezonanță magnetică facială pentru a studia fața și percepția obiectului la un nivel subordonat. Studiul a indicat că persoanele cu autism au avut mai puțină activitate cerebrală în girusul fusiform drept sau pe partea creierului responsabilă de percepția facială. Cercetătorii au concluzionat că acest lucru ar putea explica de ce persoanele din spectru au dificultăți de recunoaștere socială și preferă obiectele bazate pe tehnologie.

5. Învățarea observațională

Învățarea observațională reprezintă achiziția noilor operanți ca rezultat al observației acelor contingente ce au legătură cu acțiunile celorlalți (Catania, 1998).

Bandura (1977) a propus două tipuri de învățare observațională:

– imitația, reproducerea unui comportament modelat;

– învățarea prin intermediul unei alte persoane, și anume creșterea sau descreșterea frecvenței unui comportament al beneficiarului se bazează pe un model similar și pe baza faptului că comportamentul modelului este întărit sau pedepsit.

Explicațiile analitice și comportamentale care stau la baza învățării observaționale propun:

– variabilele de mediu pot fi manipulate în mod experimental, cum ar fi istoricul de învățare al individului în raport cu întărirea pentru comportamentul imitativ;

– stimulii care pot controla răspunsurile, generalizarea stimulului;

– demonstrarea discriminărilor complexe și condiționale (Deguchi, 1984; Greer Dudek-Singer, & Gautreaux, 2006; Masia & Chase, 1997).

Avantaje

• Învățarea observațională poate fi un instrument puternic de învățare.
• Această metodă de învățare poate fi aplicată într-o paletă largă de contexte, inclusiv învățarea la locul de muncă/ a unui job/ a unei meserii, în educație, în consiliere.
• Joacă un rol important în procesul de socializare. Copiii învață cum să se comporte și cum să răspundă celorlalți observând interacțiunea părinților sau a persoanelor apropiate dintre ei și cu alte persoane.

6. Intervenție bazată pe răspunsuri pivot

Intervenția bazată pe răspunsuri pivot construiește pornind de la inițiativa și interesele celor care învață. IBRP a fost dezvoltată pentru a crea o intervenție mai eficientă și mai eficace luând în calcul variabilele esențiale din învățare: motivația, răspunsul la indicii multiple, self-managementul și inițierea interacțiunilor sociale. Conform teoriei, acestea sunt abilități pivot, deoarece ele sunt abilitățile fundamentale pe baza cărora persoanele cu TSA pot face îmbunătățiri pe scară largă și generalizate în multe alte domenii. Procedurile-cheie includ a-i da opțiuni copilului, recompensarea încercărilor, încorporarea sarcinilor de menținere și recompenselor naturale.

Avantaje

Obiectivele acestei abordări includ:

• dezvoltarea abilităților de comunicare și de limbaj;
• creșterea frecvenței comportamentelor sociale pozitive;
• redirecționarea de la comportamentele disruptive și stereotipe.

Terapeutul  IBRP se concentrează pe acele arii “pivot” din dezvoltarea beneficiarului în loc să lucreze pe un comportament specific. Prin această atenție crescută acordată ariilor pivot, IBRP produce îmbunătățiri în toate celelalte arii (abilități sociale, comunicare, comportament și învățare).

Informațiile din acest articol fac parte din prezentarea „Cadru de aplicare ABA în Tulburările de Spectru Autist și alte tulburări de dezvoltare” elaborată de Institutul ABA România. Aceasta poate fi citită în întregime aici.