Ȋncǎ de la ȋnceputul procesului terapeutic din niciun plan de intervenţie personalizat nu trebuie sa lipseascǎ obiective ce vizeazǎ dezvoltarea abilitǎţilor sociale. Atunci cȃnd ne referim la abiliţǎţi sociale nu avem ȋn vedere doar abilitatea celui mic de a se juca ȋmpreuna cu alţi copii.

Ȋn cazul dezvoltǎrii tipice, socializarea apare foarte devreme – bebeluşul stabileşte contact vizual cu mama sa, aratǎ cu degetul spre lucrurile pe care le doreşte, sau manifestǎ diferite gesturi atunci cȃnd ȋşi doreşte ceva.

Ȋncǎ de la bun  ȋnceput, un plan de intervenţie personalizat eficient include urmǎtoarele obiective ce au ca scop dezvoltarea abilitǎţilor sociale:

– Cereri

– Atrage atenţia

– Aratǎ cu degetul

– Contactul vizual

Cȃnd este pregatit copilul pentru intrarea ȋntr-un grup?

La un anumit moment, predarea obiectivelor ce au ca scop dezvoltarea abilitǎţilor sociale se poate transfera ȋn contextul de grup. Deşi de cele mai multe ori pǎrinţii sunt nerǎbdǎtori sǎ-şi vadǎ copilul participȃnd la grupuri de socializare, este necesar ca micuţii sǎ deţinǎ ȋn repertoriu anumite pre-achiziţii ȋnainte de a participa efectiv la activitǎţile de grup. Ȋn situaţia ȋn care se ȋncearcǎ integrarea prea devreme, este posibil ca micuţul sa nu facǎ faţǎ cerinţelor şi tocmai din acest motiv  ar putea manifesta comportamente neadecvate din punct de vedere social.

Rǎspunde-ţi singur la urmǎtoarele ȋntrebǎri.

Acceptǎ copilul ȋn proximitatea sa alte persoane? Acceptarea altor copii ȋn preajma sa şi chiar acceptarea faptului ca alţi copii sǎ-i atingǎ  jucariile reprezintǎ aspecte importante cu privire la a face parte dintr-un grup. Ȋn situaţia ȋn care prezenţa altor copii ȋl determinǎ pe copil sǎ manifeste comportamente neadecvate, atunci este posibil ca acesta sǎ nu fie momentan pregǎtit pentru a participa la grupuri de socializare.

Cum ȋl poţi pregǎti? Un prim pas este acela de a ȋnvǎţa copilul sǎ accepte adulţii ȋn proximitatea sa, dupǎ care sǎ accepte ca aceştia sǎ-i atingǎ jucǎriile. Dupǎ aceea, se are ȋn vedere generalizarea persoanelor, ȋn speţǎ sǎ se facǎ transferul cǎtre acceptarea copiilor pe care ȋi cunoaşte deja (rude), apoi cǎtre copii pe care nu ȋi cunoaşte.

Poate copilul sǎ se implice independent şi cu succes ȋn activitǎţi de recreere?  Atunci cȃnd copilul face parte dintr-un grup, trebuie sǎ existe anumite activitǎţi pe care acesta sǎ le ȋntreprindǎ şi sǎ le finalizeze independnet. Dacǎ micuţul are ȋncǎ nevoie de suport 1 la 1 pentru a explora camera şi pentru a se angaja independent ȋntr-o activitate funcţionalǎ adecvatǎ vȃrstei, atunci un grup nu este ȋncǎ mediul de ȋnvǎţare potrivit pentru el.

Cum ȋl poţi pregǎti? Ȋnvaţǎ-l sǎ se angajeze ȋn activitǎţi de petrecere a timpului liber adecvate vǎrstei copilului  şi nu ȋn ultimul rǎnd sǎ urmǎreascǎ un program vizual.

Poate copilul sǎ participe la o activitate de grup?

Pentru a putea ȋnvǎţa ȋntr-un grup, copilul trebuie sǎ deţinǎ abilitatea de a sta la masa de lucru pentru o perioadǎ de timp ȋn conformitate cu vǎrstei lui, fǎrǎ a primi prompturi din partea adultului.  Chiar dacǎ cel mic poate sta ȋn linişte la masǎ, este important sǎ ne asigurǎm cǎ ȋnţelege şi ȋndeplineşte instrucţiile, cerinţele oferite la nivel de grup.

Cum ȋl poţi pregǎti? Ȋn cadrul sesiunilor 1 la 1 creaţi grupuri mici ȋn care sǎ predaţi copilului acele abilitǎţi ce ȋi sunt necesare ȋn cadrul grupurilor de socialzare. Predarea se va face folosind prompturi adecvate şi ȋntǎritori potriviţi.

Manifestǎ copilul comportamente agresive sau stereotipe?

Pentru a putea fi alǎturi de alţi micuţi, trebuie sǎ ne asigurǎm cǎ atȃt copilul cȃt şi colegii acestuia sunt ȋn siguranţǎ. Dacǎ un copil manifestǎ comportamente agresive, coeziunea  grupului este afectatǎ.  Scopul nostru este ca grupul sǎ reprezinte o experienţǎ pozitivǎ atȃt pentru copil cȃt şi pentru colegii acestuia.

Cum ȋl poţi pregǎti? Aplicaţi metode adecvate de modificare a comportamentului. Predǎ-i activitǎţi precum: sǎ-şi ţinǎ mȃinile liniştite pe lȃngǎ corp, picioarele sǎ le ţinǎ liniştite, sǎ comunice funcţional. Ȋncearcǎ sǎ expui copilul la  grupuri mici, chiar daca poate manifesta comportamente adecvate doar pentru cȃteva minute. Se va avea ȋn vedere creşterea treptatǎ a timpului pe care copilul ȋl petrece ȋntr-un grup, cȃt şi creşterea numǎrului de participanţi la grup. Este mult mai bine sǎ avansǎm cu paşi mǎrunţi dar siguri, decȃt repede şi fǎrǎ a obţine ceva concret.

Concluzia este una simplǎ. Evitǎ sǎ forţezi participarea copilului la grup atunci cȃnd acesta nu este pregǎtit, nu dispune de preachiziţiile necesare ȋnvǎţǎrii ȋntr-un grup. ȋncearcǎ, ȋn schimb, sǎ predai aceste prechiziţii ȋn sesiunile 1 la 1, dupǎ care treptat sǎ se facǎ transferul cǎtre grup.